picior peste picior

picior peste picior

„se pare ca trebuie sa caram tot timpul ceva dupa noi. o sacosa de lux, o borseta, un cristal svarowsky de cinci kile si niste carne, de pofta – pentru cazul in care se da legea trecerii la vegetarianism. am vazut ca doamnele si domnisoarele nu se pot tine deoparte de posete nici in emisiunile tv, kestie care te poate face sa crezi ca fura din ce in ce mai mult si in mass media. lumea se chinuie rau de tot in cautarea fericirii. daca s-ar face un montaj cu mutrele clientilor disperati ai unui hypermarket, probabil ca am redescoperi farmecul vechilor colectii din seria: aflam de la militie. acelasi lucru se intampla si in zona glamour, unde povara accesoriilor obligatorii, a tinutelor care te indeamna sa fugi intr-un colt mai ferit sa te scarpini si a zambetului la care s-a renuntat de mult aproape peste tot, indiferent de pret, te fac sa intelegi ca exista motive serioase sa-i invidiezi pe vagabonzi. bineinteles, doar in cazul in care nu sunt nebuni si nu cara, la fel ca oamenii care vin de la shopping, baloti cu gunoaie dupa ei, incercand sa-si adaposteasca comorile de poftele imaginare ale celor din jur. sa umbli relaxat, sa nu faci hernie dupa ce-ti indeplinesti dorintele secrete pare sa fie mare lucru in ziua de azi. iar ideea e ca tot ceea ce e important e bucuria ta si ca asta trebuie sa ai la tine tot timpul, ma face sa ma simt atat de bine cand infund mainile in buzunare, eliberat de poverile aparent obligatorii, si ma simt de parca as sta picior peste picior.”piciorpeste

*razvan exarhu